Restitutio – Situl arheologic de la Pescari-Alibeg, jud. Caraş-Severin

ADINA BORONEANŢ*

Rezumat

Abstract

Situl arheologic de la Alibeg (sat Pescari, comuna Coronini, jud. Caraş-Severin) se afla în zona inundabilă a Dunării, la picioarele dealului Redut, în amonte de vărsarea în fluviu a pârâului Alibeg. Identificat în 1968, cercetarea sa nu a avut loc până în 1971. Era situl localizat cel mai departe de baraj (Fig. 1) şi astfel ultimul expus distrugerii ca urmare a creşterii nivelului apelor lacului de acumulare Porţile de Fier I. La suprafaţă, pe malul spălat de ape se vedeau oase de animale, silex, cuarţit şi o vatră de suprafaţă fără gardină de piatră – sesizabilă doar ca o pată de arsură de formă regulată (V. Boroneanţ, comunicare personală). Informaţiile principale referitoare la acest sit sunt grupate în două publicaţii ale autorului cercetărilor, apărute în 1973 şi 2000 (Boroneanţ 1973; 2000), fiind reluate în subcapitolul din lucrarea asupra paleoliticului şi mezoliticului de la sud de Dunăre a lui Al. Păunescu (2000, p. 156– 159). Publicaţiile lui V. Boroneanţ, menţionate mai sus, oferă date asupra localizării geografice a sitului şi asupra stratigrafiei; sunt publicate trei planuri: SII profil nord-vest (Boroneanţ 1973, p. 11; 2000, p. 279), planul unei vetre mezolitice (Boroneanţ 2000, p. 282), planul unei locuinţe mezolitice cu două etape de locuire (Boroneanţ 2000, p. 283). Toate cele trei publicaţii insistă doar asupra nivelului mezolitic (termenul folosit de V. Boroneanţ este cel de epipaleolitic tip Schela Cladovei-Lepenski Vir) fără a oferi informaţii asupra nivelului neolitic timpuriu Starčevo-Criş. Stratigrafia, pornind de la profilul publicat (Boroneanţ 1973, p. 11), este următoarea (Fig. 3.1): 1. Humus recent (steril arheologic); 2. Sol galben nisipos (steril arheologic); 4. Sol negru-brun – mezolitic tip Schela-Cladovei cu două orizonturi; 4. Sol galben-brun cu concreţiuni calcaroase (steril arheologic). Din cauza nivelului ridicat al apelor Dunării nu s-a putut săpa până la nivelul de pietriş ce constituia baza depunerilor. Astfel, este posibil ca solul galbenbrun cu concreţiuni calcaroase să fi suprapus alte niveluri culturale. Al. Păunescu (2000, p. 156) sugera existenţa unui nivel Starčevo-Criş, pornind de la prezenţa unor fragmente ceramice descoperite în partea superioară a solului negru-brun. În analiza sa (în încercarea de a separa materialul mezolitic de cel neolitic), Al. Păunescu foloseşte criterii tehnotipologice (pentru industria litică şi cea a osului şi

MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICE (serie nouă), VII, 2011, p. 5– 23